Extinderea Shazam pe piata TV – o lectie de maturitate in business si tehnologie

Acum peste 10 ani de zile Shazam a raspuns pentru prima data la intrebarea „Cum se numeste aceasta melodie?”. Al zecelea miliard raspuns a fost dat acum, in 2013, ca fiind „Applause” de Lady Gaga.As vrea totusi sa incercam sa intelegem experienta Shazam dintr-o alta perspectiva pentru ca simt nevoia ca in industria romaneasca si nu numai cea IT sa se produca o schimbare esentiala din modul in care intelegem sa cladim o afacere, un produs pentru piata romaneasca si de o integrare in piata a acestuia.E un moment prielnic pentru a intelege cum cei de la Shazam isi extind business-ul nu pe alte piete ci prin extinderea portofoliului de produse. Mai exact cum trec de la un univers bidimensional, al muzicii, la unul multidimensional, al televiziunii.

Motivatia

Oare de ce fac acest lucru? Probabil sunt mai multe motive. Unul ar fi ca dupa succesul Shazam au aparut multe clone mai mult sau mai putin de succes ale acestuia, si astfel piata utilizatorilor de astfel de servicii incepe sa fie canibalizata. Daniel Denker, Chief Product Officer la Shazam a spus intr-un interviu ca oamenii identificau melodii in restaurant prin intermediul smartphone-urilor prin intermediul Shazam dar cred ca afirmatia ca toti foloseau Shazam e doar dovada unei gandiri optimiste. Servicii precum SoundHound, Hound sau musiXmatch au trecut de mult proba maturitatii. 70 de milioane de oameni folosesc Shazam lunar. Un grup de utilizatori cu  un cuvant greu de spus in orice distribution list :). 500.000 de cantece – 10% din totalul vanzarilor la nivel global – sunt vandute prin intermediul Shazam. Asta inseamna ca multi artisti au o relatie speciala cu acest serviciu dar si ca, evident, Shazam face multi bani. Toate acestea se constituie in acest moment in ascendente asupra celorlalti jucatori din piata si ezitarea in a folosi aceste ascendente pentru a construi in alte nise unde ceilalti jucatori nu au posibilitatea de a activa inseamna pierderea zilnica a unei parti din avantajul pe care Shazam il are in fata competitorilor.

Destul despre „de ce”. Hai sa vedem cum inteleg acesti oameni sa trateze business-ul si clientii.

Tot in legatura cu oamenii care identificau melodii in restaurant, Daniel Denker spunea, si acum nu pot decat sa marchez o dovada cum o gandire simpla si eficienta converteste un adevar esential intr-o fraza extrem de puternica: „Cand este atat de integrat in vietile oamenilor atunci este simplu.”. Da, trebuie sa ne gandim nu sa livram doar un produs cool, distractiv, folositor sau orice alt epitet ati putea gasi ci in primul si primul rand unul care sa isi faca incet incet loc in viata oamenilor si sa devina o parte a acesteia. Atunci cand produsul acela va deveni o extensie a unei activitati curente asa cum este furculita in cazul mancarii atunci produsul la care v-ati gandit a devenit cu siguranta un succes.

Orientare catre client

Revenind la extinderea Shazam dupa ce probabil management board-ul a fost informat de riscul de a pierde avantajul in fata competitiei in lipsa unui shift in business cu siguranta au aparut niste sedinte de brainstorming (sau poate au si ei Jobs-ul lor? :) ) in urma carora cineva a venit cu ideea: „Hai sa extindem platforma noastra din zona de melodii in zona TV.”.  Hai sa folosim cei 70 de milioane de utilizatori pentru a genera un moment care sa asigure succesul acestei intreprinderi. Dar cum? Nu o facem agresiv, daca la zece search-uri aveti hit pe un show TV atunci intrati in tombola cu premii. Nu. Punem la dispozitia utilizatorilor acest layer suplimentar si inainte de a face orice pas urmarim sa vedem ce ii intereseaza pe utilizatori. O lectie simpla de businesss care ne arata determinarea unei afaceri de succes de a se indrepta catre nevoile clientului inainte de a si le satisface pe cele proprii. E atat o lectie de business cat si o lectie de etica, aceeasi etica ce zeci de ani de comunism si de capitalism salbatic au distrus-o pana in pragul extinctiei. O lectie pe care o generatie intreaga de reprezentanti de vanzari si afaceristi din Romania din pacate inca se chinuie sa o inteleaga. Atunci cand tu ca om esti „configurat” in primul rand pentru a ajuta oamenii si nu pentru a le lua banii atunci in momentul in care vei oferi ceva oamenii se vor bate pentru a obtine acel lucru iar succesul va veni de la sine.

Strategie

Un alt lucru important ce se disemineaza in urma analizei celor spuse de Daniel Denker este nevoia unei abordari strategice. Au fost multe cazurile in care afaceri de succes s-au prabusit in urma unei extinderi pentru ca aceasta extindere nu a urmat o strategie iar in urma insuccesului nu numai ca acele companii si-au pierdut credibilitatea si coeziunea dar si-au pierdut si acel edge competitional care le adusesera in fata deciziei de extindere. Deciziile luate in pripa si bazate pe „daca am fost suficient de destept incat sa imi aduc compania pana aici atunci sunt suficient de destept sa o duc si mai departe” s-ar putea sa coste foarte mult. Investitia intr-o analiza detaliata a pietei poate parea costisitoare dar poate fi un strop intr-un pahar cu apa comparat cu potentialele pierderi sau eforturi de a mentine pe linia de plutire un business bazat pe premize gresite.

Revenind, Shazam foloseste forta numarului foarte mare de utilizatori pentru a castiga acel insight necesar pentru pozitionarea companiei intr-un furnizor de necesitati in loc de casa de marcat.

Umanizare

Unul dintre lucrurile pe care si cei mai ferventi sustinatori ai tehnologiei trebuie sa-l recunoasca este ca in aceasta era a Internetului lucrurile tind sa se dezumanizeze. Oamenii nu mai interactioneaza direct ci prin intermediul mesageriei instant, oamenii nu mai se strang in jurul unui album povestind unul altuia povestile din spatele pozelor ci o fac in gand in fata unui monitor conectati la Facebook, Flicker sau Picasa, copiii nostri nu-si mai lasa biletele in pupitrele bancilor ci isi trimit SMS-uri sau mesaje pe WhatApp. Insa chiar daca la inceput totul pare sa fie in regula, mai devreme sau mai tarziu apare un sentiment de alienare ce se transforma la randu-i intr-o frustrare. Oricat de mult ar sustine orice adolescent mesajele acelea sunt extensia unei prietenii reale si nu invers. Si oricat de placut ar fi sa conversezi de dimineata pana seara cu colegii prin SMS acest tip de comunicare nu reprezinta totul si iti vei dori acea experienta totala a comunicarii fata in fata. Si oricat de simpatica ar fi o masina orice geek va fi smuls in trei secunde din fata ei de o soapta deochiata a unei femei care stie ce vrea. :)

De aceea pentru a evita aceasta inevitabila :) alienare de tehnologie oricine detine un produs / serviciu de acest tip isi pune problema umanizarii lui. Va fi mult mai usor de relationat cu el, de interactionat, memorat si adus in interactiunea cu alte persoane pentru a aduce plus valoare acestora. Daniel Denker spune ca: „Shazam se transforma intr-o experienta de top de ecran secundar pentru TV” chiar daca admite ca uraste aceasta exprimare. Si acum vin punctele cheie: „Imaginati-va aceste fraze fiind murmurate de cineva din afara industriei: ‚ceea ce avem nevoie acum este ecranul secundar’ sau ‚avem nevoie de acea aplicatie sociala de TV’. Nu. Oamenii spun de fapt lucruri precum ‚vreau sa impartasesc lucrul acesta cu prietenul meu’ sau ‚chiar as vrea sa stiu cine este acest actor’”.

As vrea sa traiesc vremurile cand macar industria romaneasca de IT sa fie astfel de orientata catre client. Oricum in foarte multe cazuri industria IT (si aici nu vorbesc de cei abonati la spagi guvernamentale) este cateva capete peste alte industrii prin competitia reala, prin adaosurile la limita practicate prin tendinta de a isi eficientiza cat mai mult activitatea, procesele, prin efortul de a inmagazina cat mai multa informatie intr-o structura cat mai logica si de a-si baza deciziile pe aceste informatii. Dar si aici lipseste acea orientare pura catre client si nevoile lui. Si din pricina faptului ca acest sistem de invatamant imbatranit si inert de livreaza inca lectiile din vremea cand el se forma probabil in perioada interbelica. Multe lucruri s-au schimbat de atunci dar noi nu ne schimbam si aceasta inertie ca si in business ne va reduce competitivitatea pana cand vom fi buni doar de angajati pe posturi de duzina la companii  din alte tari care inteleg ca educatia inseamna mai mult decat sa avem olimpici la matematica. Dar despre asta poate in alt articol. Al vostru, cu stima,

Citește și alte articole:

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *